Ochi de un albastru frematator, buze rasfrante ironic, o mimica ce ascunde 100 de personaje la un loc si ei bine, da frumusete. Frumusete adevarata, care face abstractie de bretonul tuns baieteste, de unghiile pictate cu negru, de pantalonii largi pe care ii mai imbraca uneori. Ana Ularu e toate astea si inca ceva: un talent clocotitor, care i-a adus peste 20 de roluri in film, o interpretare exceptionala, sub regia lui Silviu Purcarete si, de curand, un premiu de interpretare la Festivalul de Film de la Locarno
Actrita la 15 ani
- Au trecut doi ani de la ultimul nostru interviu, timp in care ai facut un film pentru care criticii elvetieni te-au recompensat cu trofeul Boccalino pentru cea mai buna actrita.
- Da, este vorba de "Periferic", un film de Bogdan George Apetri, care a intrat in competitia festivalului de la Locarno, din Elvetia. Eu joc rolul Matildei, fosta detinuta, un antierou, care se izbeste de toate umilintele pe care societatea de azi le rezerva femeilor. Respinsa de familie, de fostul iubit, cu un copil lasat in urma, planuieste, totusi, sa lupte pentru o viata noua, fugind din tara. Joc alaturi de Mimi Branescu, Andi Vasluianu, Ioana Flora si Timotei Duma. Imi place sa joc personaje foarte diferite de mine. Cum pacatul actorului e ca vrea sa-si faca simpatic eroul, chiar si cand e negativ, am fost tentata sa-i dau Matildei o nuanta mai sensibila la interpretare, dar, din fericire, a trebuit sa merg pe mana regizorului, care s-a dovedit mai intelept. In rest, filmul a fost o surpriza placuta si pentru mine. Noi, actorii, nu stim niciodata cum va iesi filmul. Suntem acolo ca sa ne facem fiecare treaba, pe bucatica respectiva. La premiera, am urmarit un film care imi era cu totul nou, un film care mi-a placut. De altfel, desi n-am tanjit niciodata dupa premii, trofeul de la Locarno m-a bucurat enorm. Si nu atat premiul
