Versanţii s-au format acum mai bine de 150 de milioane de ani, în Jurasic. Pereţii defileului ating, în unele zone, chiar şi 300 de metri înălţime şi sunt cei mai înalţi din Munţii Apuseni. Zona face parte dintr-o fâşie de calcar lungă de 15 kilometri, care începe aproape de ieşirea din Turda spre Cluj-Napoca.

Două fire de apă, Hăşdatele şi Pârâul Racilor, au săpat cu răbdare în piatră şi au format două defilee: Cheile Turzii şi Cheile Turenilor. Acestora li se adaugă alte 20 de formaţiuni asemănătoare, împrăştiate prin Munţii Trascăului.

Mai citiţi şi:

FOTOREPORTAJ Colţ de rai in Banat: Spectacolul naturii pe Cheile Nerei

Drumul către Chei e uşor. Ieşiţi din Turda spre Alba Iulia şi faceţi la dreapta prin comuna Mihai Viteazu. După câteva sute de metri de la ieşirea din sat, un fir de asfalt, spart pe alocuri, trece Arieşul şi se strecoară printre dealuri până sus, între Dealul Lupilor şi Dealul Alb. Drumul şerpuieşte apoi la vale şi ajunge lângă cabana „Cheile Turzii", la poalele versanţilor care datează din Jurasic, era dinozaurilor.

La cabana chiaburului

Construcţia a rezistat acolo din anii '30. A fost ridicată din piatră şi lemn, cu un turnuleţ prin care deocamdată se uită doar vântul, de un fecior de chiabur pe nume Mihail Borşa, din Sănduleşti, un sat aflat în dreapta Cheilor. Poveştile spun că „Borşa ăsta ar fi fost mare crai". „Prin anii '30, Borşa a ridicat cabana pe banii lui. Când s-au terminat lucrările s-a ţinut o petrecere de trei zile şi trei nopţi, iar ţăranii care au fost acolo au primit câte o vadră cu struguri", spune Andrei Toth (65 de ani), cel care te întâmpină la intrare. Până dă frigul, Andras Baci, cum îi spun cunoscuţii, locuieşte în căsuţa de la intrarea în defileu, în spatele vechii mori de apă din Cheile Turzii.

Drumul prin defileu începe de lângă cabană. Parcurgeţi câteva trepte din piatră, tre