Camelia Motoc este coregraf de 16 ani. Împreună cu soţul ei, îi învaţă pe copii, dar şi pe adulţi, „să joace“ româneşte. A văzut toată lumea alături de cei pe care îi antrenează, în turnee.

Din 1994 a ales dansul popular pentru că, spune ea, este o parte din finţa ei. „De când eram copil tot ce mi-am dorit cel mai mult a fost să dansez, adică să joc. A fost visul meu, din fericire, implinit“, spune Camelia, acum instructor de dansuri populare la Palatul Copiilor. Spune că, deşi este greu de lucrat cu copiii, este cel mai grozav lucru. Eşti mereu „la zi“ cu tot, de la nivelul grădiniţei, la cel al universităţii. Lucrează împreună cu soţul ei, Neluţu Motoc, şi el coregraf şi regizor, astfel că greutatea muncii dispare de tot, este de părere Camelia. Cât despre vârsta propice pentru începerea dansului popular, aceasta a scăzut simţitor, în special la fetiţe. „Dacă în urmă cu 16 ani, începeam antrenamentele cu copii de 9 ani, acum generaţiile de copii s-au schimbat, copiii sunt mai avansaţi mental si fizic, mai informaţi, mai deschişi, ca atare, avem în prezent la grupa de începători o fetiţă de «tlei ani şi jumatate aploape patlu», majoritatea însă fiind de la 4-5 ani, iar băieţii in jurul vârstei de 6 ani“, mărturiseşte coregrafa.

Consideră că aea mai semnificativă performanţă a copiilor cu care familia Motoc lucrează ar fi una de factură morală, şi nu tehnică. Aceasta constă în bunavoinţa declarată a copiilor de a face absolut orice li se cere acasă sau la şcoală (de la mersul la stomatolog la efectuarea temelor suplimentare), cu condiţia să fie lăsaţi să vină la dansuri. „Desigur, părinţii speculează din plin situaţia, şi avem zilnic discuţii cu părinţi care ne mărturisesc că îi ameninţă pe copii: dacă nu faci cutare lucru nu mai mergi la dansuri. Şi rezultatele sunt întotdeauna cele scontate de părinţi“, declară Camelia Motoc.

În anul şcolar trecut,