Consiliul European trimestrial care s-a ţinut joi a pus capac tuturor reuniunilor liderilor din statele membre UE, discuţiile transformându-se repede în certuri ca la uşa cortului. Subiectul este cel care domină scena europeană de mai bine de o lună - campania de expulzare a ţiganilor români şi bulgari din Franţa.

Indignarea s-a făcut resimţită atât din partea Comisiei şi a majorităţii ţărilor, care au recomandat guvernului de la Paris să-şi revizuiască politica faţă de etnia romă, dar şi a Franţei, care a protestat energic, prin vocea preşedintelui Sarkozy, împotriva oricărei similitudini cu deportările din timpul celui de-al doilea război mondial.

La Bucureşti şi la Sofia, reacţiile au fost modeste încă de la începutul scandalului. Aparenta indiferenţă a autorităţilor române, manifestată pe fondul resentimentelor majorităţii populaţiei, pare acum penibilă în faţa atitudinii ferme a Comisiei Europene. Miza însă este una destul de mare: extinderea spaţiului Schengen peste teritoriul românesc, preconizată a avea loc în martie anul viitor. Totuşi, ministrul de Interne Vasile Blaga a spus că relaţia dintre România şi Franţa nu poate fi redusă la problema temporară a returnării unor cetăţeni români. Şi preşedintele Traian Băsescu a reacţionat, săptămâna trecută, afirmând că adoptarea denumirii de "romi" în loc de "ţigani" a fost o greşeală. Joi seară, la întoarcerea de la Bruxelles, Traian Băsescu a susţinut că problema ţiganilor e ca şi rezolvată. Şefii statelor român şi francez au stabilit că trebuie găsită o soluţie "inteligentă" şi "fără intermediar", după cum a descris-o Băsescu.

Dar în spatele uşilor închise, situaţia a decurs altfel. Destule voci au descris cu lux de amănunte discuţiile în contradictoriu purtate de francezi în special cu preşedintele Comisiei Europene. Şi preşedintele României pare că a fost expediat de omologul s