Cei pentru care a lucrat tânărul spun că este dependent de muncă şi că munceşte cu o frenezie cum n-au văzut la alţii. A deprins meserie de la 14 ani de la tatăl său, iar practica şi-a făcut-o în Austria, unde a muncit mai bine de cinci ani

Are figura de puşti, dar ştie meserie mai ceva ca un meşter cu douăzeci de ani de muncă în spate, îl recomandă foştii săi clienţi. Daniel pune gresie, faianţă, zugrăveşte interioare, face aproape tot ce ţine de amenajarea interioară a unei locuinţe. Clienţii spun că este atât de serios, încât uneori îl prinde dimineaţa la muncă. Iar de lucru are zi şi noapte aproape tot anul: „în ianuarie şi eventual câteva zile din februarie poate apuc sa mă odihnesc puţin, în rest comenzi sunt tot timpul", explică tânărul. „La început aveam o problemă din cauza vârstei. Când mă vedeau atât de tânăr, oamenii ezitau să mă angajeze. Acum însă mă recomandă de la unul la altul şi nu mai am probleme", povesteşte Daniel. Pentru că a lucrat şi pentru austrieci, tocmai în Viena are termen de comparaţie: „austriecii vor lucrări mai mult în alb, în stiş rustic şi ţin la materialele de calitate. Sunt şi foarte răbdători şi nu te împing de la spate mereu. La noi am zugrăvit interioare şi în culori de albastru intens sau violet. În general românii vor cam ce au văzut pe la vecini şi prea au răbdare. Te zoresc mereu să termini", spune tânărul.

A dat şcoala pe muncă

Cu munca s-a deprins de mic, de prin clasa a VII-a, când l-a luat tatăl său, meşter faianţar, să-l ajute cu munca. I-a plăcut munca, dar şi banii câştigaţi atât de mult încât a dat şi şcoala deoparte: „Am renunţat să mai fac liceul la vremea aceea şi am plecat să muncesc alături de tatăl meu în străinătate". Ulterior a regretat decizia şi a încercat să recupereze:„acum urmez liceul la seral şi după ce termin îmi doresc să merg mai departe şi să urmez Designul Ambiental"