Lansarea guvernului din umbra al PNL este o initiativa principial corecta, chiar occidentala, dupa model britanic, asa cum remarca ironic Ion Iliescu.
Este firesc ca activitatea unui cabinet sa fie analizata profesionist, pe domenii, de oameni specializati si, teoretic, oricand gata sa preia sarcina guvernarii.
Ministrul din umbra are ocazia sa-si dezvolte viziunea si proiectele, sa le faca cunoscute drept contraoferta. Ba chiar mai mult, teoretic cel putin, un ministru din umbra odata ajuns ministru in functie trebuie sa aplice ceea ce a sustinut in prima ipostaza, mult mai comoda, de opozitie.
Una peste alta, existenta cabinetului din umbra este o modalitate de a pune presiune mai mare pe guvern, dar si de a responsabiliza opozitia. Insa in cazul guvernului din umbra propus de Crin Antonescu, ma tem ca aceste avantaje sunt cu mult diminuate.
In primul rand, acestui guvern din umbra ii lipseste ceva esential - programul de guvernare. Degeaba avem niste nume, mai mult sau mai putin cunoscute, daca nu stim ce propun aceste nume. Care sunt masurile anticriza pe domenii, care este viziunea economica, de protectie sociala, de politica fiscala a acestui cabinet din umbra?
Unele dintre numele propuse sunt complet necunoscute publicului larg, ceea ce nu este, principial, un lucru rau, daca ar fi vorba despre oameni cu viziune si proiecte in domeniile lor, care nu asteapta decat afirmarea. In fapt insa, lucrurile nu stau chiar asa. Iata doua exemple.
Ministrul Sanatatii este o tanara speranta in varsta de 71 de ani, Victor Voicu, acuzat in 2004 ca in calitate de presedinte al Consiliului Stiintific din cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului ar fi acordat firmei sotiei sale o treime din exclusivitati la producerea medicamentelor.
Cu un an inainte fusese obligat sa demisioneze, tot din moti