Modelul spaniol de a confrunta şi gestiona problema imigranţilor de etnie romă este prezentat ca un exemplu pozitiv şi demn de urmat în rândul statelor europene din ce în ce mai înverşunate în aplicarea unor măsuri drastice şi restrictive ţiganilor stabiliţi ilegal în spaţiul comunitar.
Dintr-o dată, o comunitate situată la marginea societăţii a ajuns în centru atenţiei europene, iar, ca urmare, a devenit ţinta a numeroase prejudecăţi. Dar când vine vorba de a gestiona problema romă, Spania este diferită, scrie publicaţia "Time".
"Antonio Moreno locuieşte pe una dintre cele mai periculoase străzi din Madrid, unde traficanţii îţi oferă droguri, fără ezitare, la orice oră din zi. El este proprietarul unei case cu patru camere şi cu piscină; se întreţine muncind în studioul video şi foto personal - şi este ţigan, unul dintre cei 40.000 de locuitori ai unei aşezări clandestine de la periferia capitalei spaniole", notează "Time".
"Mai întâi sunt spaniol, apoi ţigan, şi sunt mândru de ambele"
"(Expulzările - n.r.) nu vor avea loc aici. Suntem integraţi. Mai întâi sunt spaniol, apoi ţigan, şi sunt mândru de ambele", spune Moreno, potrivit publicaţiei "Time", care notează că Spania a acceptat ţiganii, le-a oferit drepturi şi i-a făcut să se simtă ca acasă. "Bineînţeles, şi aici există rasism, dar este mai bine decât oriunde altundeva", susţine Moreno, amintindu-şi de călătoriile lui prin Italia, Franţa, Germania şi Cehia. "Spania a ajutat foarte mult ţiganii", adaugă acesta.
Într-adevăr, la 35 de ani de la moartea dictatorului Francisco Franco, nivelul de trai al romilor s-a îmbunătăţit semnificativ. "Înainte, nici măcar nu eram consideraţi oameni. Eram animale", spune Moreno, referindu-se la perioada în care autorităţile interziceau ţiganilor să muncească, să înveţe şi chiar să se reunească în grupuri mai mari de patru persoane.
În prezen
