"Aerul a fost cucerit, zborul a fost splendid, iar manifestaţiunea făcută aviatorului delirantă".
Zilele Bucureştiului de anul acesta sunt un prilej potrivit de a ne întoarce în timp, chiar în ziua în care a fost văzută prima "maşină de zburat", pe cerul Capitalei.
Puţini îşi închipuiau în primii ani ai secolului XX că un aparat din metal şi lemn, mai greu ca aerul, poate zbura? "Rezolvarea chestiunii aviaţiunii" a fost o descoperire incredibilă, care stârnise o adevărată revoluţie, marcând acea epocă. Traversarea Canalului Mânecii îl făcuse celebru pe Louis Blériot, de aceea prietenii lui de la Bucureşti, foşti colegi de şcoală de la Paris, s-au grăbit să îl invite să facă "experienţe de zbor" şi în Capitala României.
La 14 octombrie 1909, celebrul aviator şi soţia sa au sosit în Bucureşti, cu trenul, vulturul său din metal fiind îmbarcat într-un vagon de marfă. La gară, francezul a fost întâmpinat de un public numeros care striga "Vive Blériot! Vive la France!".
În ziua următoare, la ora 14:00, Blériot urma "să se ridice de pe hipodromul de la Băneasa şi să plutească un ceas prin văzduh". În dimineaţa zilei de 15 octombrie, întreg oraşul forfotea, tramvaiele cu cai erau pline, trăsurile formau un lanţ lung de 5 km, aşa că lumea o lua pe jos, să ajungă mai repede la hipodrom, fiecare dorind să ocupe un loc cât mai bun.
Din ziarele vremii aflăm că deşi "preţurile biletelor au fost exorbitante, curiozitatea a învins". Hotelurile erau pline cu oameni veniţi din toată ţara, pe străzi era o animaţie de nedescris, iar în localurile unde se vindeau bilete "se dădeau adevărate lupte". "Era un delir care-i cuprinsese pe toţi.
Pe hipodrom cât priveai era o mare de capete, care se pierdea la orizont, vedeai agitându-se pălării în aer, batiste, bastoane." La ora 13:30 toate locurile erau ocupate, cu
