George Copos, Ionuţ Negoiţă, Dan Şucu sau Elan Schwartzenberg. Nume şi oameni diferiţi. Îi uneşte însă o calitate comună, cea de părinţi pentru care banii nu contează atunci când vine vorba de educaţia urmaşilor lor
Copiii sunt principala grijă a părinţilor de pretutindeni, indiferent de poziţia socială sau de avere. Însă, pentru cei superbogaţi, preocuparea creşte exponenţial. Ei pot transmite cu uşurinţă tinerei generaţii un patrimoniu foarte vast. Mult mai dificil este să le lase moştenire disciplina, cunoştinţele de business sau instinctul unei investiţii corecte.
Este o realitate pe care băncile specializate în private banking au remarcat-o. Până în 2025, numai în Statele Unite ale Americii peste o mie de miliarde de dolari vor intra pe mâinile unor moştenitori, potrivit Bloomberg. Instituţiile financiare sunt extrem de interesate de fenomen.
Ele încearcă să îşi asigure menţinerea relaţiilor cu copiii clienţilor, astfel încât banii să nu fie transferaţi. Pe continentul asiatic, UBS, Citigroup sau Standard Chartered dezvoltă deja programe care presupun educarea copiilor clienţilor de private banking.
În România, o întreagă generaţie de "nouveau riche" îşi pune această problemă. La unison, ei îşi declară neîncrederea în educaţia oferită de sistemul de învăţământ românesc şi spun că îşi îndrumă copiii către şcolile din sistemul anglo-saxon.
Copos, la pensie din 2013. Alexandra îi ia locul
Oamenii de afaceri autohtoni vor să se asigure că cei care le vor succeda vor avea cunoştinţe temeinice despre buna administrare a capitalului agonisit după Revoluţie şi nu sunt deloc zgârciţi atunci când vine vorba despre educaţia urmaşilor. George Copos, deţinătorul unei averi de circa 200 de milioane de euro, conform estimărilor Forbes, este mândru de performanţele şcolare ale fiicei sale, Alexandra (27 de ani). "A terminat facultatea de fi
