Pe drumul care te poartă spre Răşinari, numit pe bună dreptate Calea Dumbrăvii, chiar la ieşirea din oraşul lui Hermann - Sibiu, ţi se dezvăluie un univers aparte, ca o gură de rai: un muzeu în aer liber, şi nu unul oarecare. Organizat pe o suprafaţă de 96 de hectare, Satul din Dumbravă este cel mai mare muzeu în aer liber din România şi unul dintre cele mai mari din Europa.
Fiecare monument regăsit în marele Sat din Dumbrava Sibiului are o poveste aparte. O istorioară peste care nu s-a aşternut colbul. Aici a structurat Cornel Irimie Muzeul Tehnicii Populare, a întocmit schiţa de realizare, a identificat şi a recuperat de prin diferite zone ale României monumente de valoare inestimabilă pe care le-a strămutat şi le-a conservat la Sibiu. Irimie ştia cu precizie ce are de făcut, mai ales că l-a urmat îndeaproape pe profesorul Dimitrie Gusti, fondatorul Şcolii Sociologice de la Bucureşti şi al Muzeului de la Şosea, fiind discipol al acestuia. Şi astăzi, după cum mărturiseşte directorul ştiinţific Mirela Creţu, "este completată colecţia de monumente după planul realizat de Irimie".
Ideea creării unui muzeu la Sibiu este împământenită din 1897. "La Adunarea generală de la Mediaş s-a decis, cu majoritate de voturi, construirea unei case naţionale care să cuprindă şi un muzeu istoric şi etnografic. În Apelul pentru întemeierea unui muzeu istorico-etnografic românesc la Sibiu, apărut în Analele ASTREI, în 1904, se punea accentul, în mod deosebit, asupra aspectului etnografic: «trebuie să afle aici loc tot ce se referă la traiul original şi patriarhal al poporului nostru şi mai ales uneltele, sculele şi obiectele cari încep a dispare lăsând loc înnoirilor influenţate de civilizaţiunea care străbate în cele mai ascunse colţuri ale vieţii poporului»", spune Eliza Penciu, coordonator de programe de turism cultural la CNM ASTRA.
Zis şi făcut. Î
