Planurile Cubei de a concedia sute de mii de angajaţi din sectorul public, reducând în acelaşi timp restricţiile asupra sectorului privat pentru a-i ajuta să-şi găsească noi slujbe, va crea noi oportunităţi pentru cubanezi, dar în acelaşi timp şi incertitudini, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.
Planul, după cum spun analiştii, semnalează faptul că ritmul reformei de pe insula situată în Caraibe va accelera în condiţiile în care liderii cubanezi se luptă să ţină în frâu economia şi în acelaşi timp să rămână fideli regimului socialist promovat de Fidel Castro după revoluţia din 1959.
Reforma locurilor de muncă este unul dintre cele mai importante demersuri realizate de actualul preşedinte Raul Castro şi principala schimbare de viziune în ceea ce priveşte mediul privat începând cu anii 1960.
Planul constă în disponibilizarea a 500.000 de bugetari şi, în acelaşi timp, emiterea a 250.000 de licenţe cu statut de "angajat-propriu" (self-employed), dar şi crearea a 200.000 de noi locuri de muncă prin convertirea companiilor de stat în cooperative controlate de angajaţi.
Cei care au calitatea de "angajat propriu" vor putea face de asemenea noi angajări.
Cubanezii, obişnuiţi cu locurile de muncă garantate de stat, au salutat ideea de lucra pentru ei înşişi, însă au existat destule voci care au respins din start reforma.
Productivitate mai mare de 55 de ori la privat
Într-un studiu realizat în 2006, Institutul Lexington din statul american Virginia anunţa că cei cu statut de "angajat propriu" câştigau de trei ori salariul mediu din Cuba, echivalent cu circa 20 de dolari pe lună la acea vreme.
"Am lucrat într-o companie de stat timp de 20 de ani. Dacă ei vin acum la mine şi îmi spun: «Eşti un inginer, dar nu mai avem nevoie de tine pentru că mai sunt încă patru ingineri», nu aş fi de acord ca aşa ceva (reforma locuri
