Servicii secrete, spionaj, trădări în familie şi cumpărarea de informaţii sunt doar câteva dintre ingredientele unui război subteran care se dă pentru cucerirea Văii Mureşului. În acest război, care se desfăşoară de câţiva ani pe ruta Budapesta - Mureş via Bucureşti, a intervenit din plin şi justiţia română. Astfel, câţiva urmaşi ai nobililor maghiari Banffy, Bethlen sau Kemeny încearcă prin tot felul de tertipuri legislative acapararea unor suprafeţe imense de pădure, cu tot cu munţii Călimani şi Gurghiu. O parte dintre aceste averii sunt revendicate în baza Legii 247/2005, dar acestea au fost preluate de statul român la începutul anilor 1940 şi trecute în subordinea Casei de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI). În acest război subteran, descendenţii nobililor au primit o mână de ajutor şi din partea instanţelor de judecată mureşene, care s-au grăbit să pronunţe soluţii definitive şi irevocabile în favoarea unor persoane care se pare că nu aveau nici un drept de proprietate.

Totul a început în vara anului 2005 la Budapesta, cu puţin timp înaintea apariţiei Legii 247/2005, lege care trebuia să reglementeze regimul juridic al imobilelor preluate abuziv de regimul comunist. Atunci, o mână de oameni s-au întâlnit la Budapesta pentru a pune la cale un plan meschin pentru a recupera averile foştilor nobili maghiari din Transilvania. Reuniunea a fost convocată de Ladomer Miklos Banffy, fiul grofului Daniel Banffy. Printre invitaţii la această întâlnire s-au aflat şeful de ocol silvic Răstoliţa, Cotyso Felician Străuţ, şi avocatul Mihai Dragoş Bejenaru, care au însoţit-o pe Eva Banffy.

Avocatul Bejenaru a precizat: "Demersurile de la Budapesta au fost făcute pentru obţinerea de informaţii de la descendenţii nobililor maghiari. Ştiu că au fost prezentate nişte analize pe care ei le făceau despre cum să revendice proprietăţile