Chiriţoiu: Alocarea pieţelor şi împărţirea licitaţiilor între companii sunt printre cele mai des întâlnite

Cererile constante, predictibile dintr-un anumit sector tind să crească riscul înţelegerilor secrete

Englezii măsluiesc ofertele pentru lucrări la instituţiile sanitare şi de învăţământ

Pe o piaţă a achiziţiilor publice care însumează aproximativ 10% din PIB, respectiv 13 miliarde de euro, tentaţiile de fraudare a licitaţiilor publice sunt tot mai mari. Companiile participante aleg, adesea, să se înţeleagă între ele, astfel încât fiecare să-şi primească "bucăţica". "Există un interes crescut al majorităţii companiilor de a fi parte la un eventual câştig, ţinând cont de faptul că nevoile statului de bunuri şi servicii sunt caracterizate de gradul foarte mare de diversitate (de la consumabile la autostrăzi)", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Potrivit prezentării făcute de Consiliul Concurenţei în cadrul unui seminar care a avut loc la Sinaia, există mai multe forme de trucare a licitaţiilor care nu se exclud reciproc, putând exista două sau mai multe dintre acestea în acelaşi timp.

Concret, dacă la o licitaţie participă trei firme, în urma comunicărilor "consistente" şi "fructuoase" între companii, este aleasă cea care a beneficiat de informaţiile pe care le-au obţinut celelalte. Spre exemplu, dacă la o licitaţie participă un număr mare de întreprinderi, încă din faza de intenţie, întreprinzătorii încep un proces de "cunoaştere" a "mediului" licitaţiei şi a celorlalţi participanţi, ţinta finală fiind accesarea unui procentaj cât mai mare din preţ", au explicat reprezentanţii Consiliului.

De cele mai multe ori, în cazul licitaţiilor de tip "ofertare închisă" (licitaţii de curtoazie, simbolice) oferta câştigătoare este doar puţin mai mică în privinţa preţului decât cea depusă de cel de