Cultura este, pentru majoritatea oamenilor, mai importanta decat stiinta: de aceea, oamenii nu vor fi convinsi de anumite teorii, chiar si atunci cand comunitatea academica a ajuns la un consens.
Astfel se explica, spre exemplu, de ce unii nu cred ca au loc schimbari climatice, chiar si atunci cand primesc explicatii din partea unui reputat om de stiinta, membru al Academiei sau doctor in domeniu, arata Physorg.
Pentru majoritatea oamenilor, nu are importanta daca reputatul om de stiinta este sustinut de alti academicieni: ceea ce conteaza este daca pozitia pe care o sustine este una acceptabila, conform valorilor noastre culturale.
Profesori de la universitatile Yale, Oklahoma si George Washington din Statele Unite au desfasurat experimente pentru a intelege exact de ce stiinta nu convinge. Acestia au constatat ca publicul este impartit in ceea ce priveste probleme asupra carora in comunitatea academica exista deja un consens.
Studiul a aratat ca persoanele cu valori individualiste au tendinta, spre exemplu, sa nu recunoasca drept "experti" persoanele care sustin ca exista probleme de mediu si incalzire globala. Mai precis, exista cu 70% mai multe sanse ca un astfel de expert sa nu fie crezut, decat in cazul persoanelor cu valori egalitariste.
In mod similar, atunci cand un expert prezinta cuiva date care arata ca nu se stie inca daca exista incalzire globala sau nu, daca persoana respectiva are valori egalitariste, sunt sanse mai mari ca omul de stiinta sa nu fie recunoscut ca expert.
Problema nu este insa credibilitatea oamenilor de stiinta, ci faptul ca niciunul dintre grupuri nu priveste obiectiv.
"Stim ca persoanele cu valori individualiste, care sunt atasate de comert si industrie, sunt sceptice in ceea ce priveste riscurile de mediu, iar persoanele cu valori egalitariste, care