Sindicatele încearcă iar să forţeze o creştere a veniturilor de la un Guvern care n-are bani nici măcar să le menţină pe cele de acum. Se repetă, practic, istoria de acum un an. Înainte de alegerile prezidenţiale, sindicaliştii protestatu pentru ca salariile să nu rămână îngheţate, ci să crească. Apoi, în iunie 2010, ei protestau pentru ca salariile să nu scadă ci să rămână pe loc. Acum, sindicaliştii cer iar măriri de salarii, deşi o îngheţare la nivelurile reduse este maximum a ce pot obţine.
În mod ironic, satisfacerea cererilor făcute de bugetari ar duce în scurt timp la încetarea plăţilor bugetare. Cu cheltuieli scăpate de sub control şi pierderea finanţării FMI, România nu reuşeşte să găsească bani pentru acoperirea unui deficit bugetar care poate depăşi cu mult pragul critic de 10%. Creşterea cheltuielilor bugetare ar trimite, practic finanţele publice în situaţia nesustenabilă dinaintea luării măsurilor de austeritate şi ar mări presiunea fiscală, ducând astfel în faliment contribuabilii privaţi. De altfel, salariul mediu pe economie în mediul privat este chiar şi acum substanţial mai mic decât cel din administraţia publică.
Guvernul: "Nu avem bani"
Solicitările actuale ale sindicatelor, şi care implică suplimentarea cheltuielilor bugetare, nu sunt însă acceptate de Guvern, care intenţionează, după cum susţin sindicatele, să blocheze salariul minim pe următorii doi ani. Liderii confederaţiilor sindicale ameninţă însă că vor organiza protest după protest până când guvernanţii vor renunţa la aplicarea unor măsuri suplimentare de austeritate. Cererile confederaţiilor sindicale referitoare la revenirea la salariile dinaintea tăierii de 25% sunt considerate de analiştii economici şi oamenii de afaceri ca nerealiste dacă ne raportăm la actualul buget. „Dacă ne raportăm la bugetul actual este nerealist să crezi că se poate reveni în scurt timp l
