Săptămâna trecută, România a parafat un acord complex cu Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria privind un proiect ambiţios de transport al gazelor azere spre Europa Centrală, cunoscut, deocamdată, sub numele AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România Interconnector). Efectele acestui aranjament diplomatic sunt complexe. În primul rând, aşază România într-o poziţie cheie pe harta europeană a gazului, aşa cum era de aşteptat datorită amplasării sale strategice. În al doilea rând, afacerea AGRI poate umfla valoarea de piaţă a producătorului naţional de gaze, Romgaz, care se pregăteşte de listarea la Bursă.
Cum Romgaz are o agendă ambiţioasă, care include şi tranzacţii cu gaz natural pe piaţa bursieră vieneză, este de aşteptat ca preţul unei acţiuni să crească spectaculos. Fără să exagerez, cred că actuala arhitectură de afaceri în care este implicat Romgaz, inclusiv negocierile cu Gazprom pentru construcţia unui depozit de gaze naturale, fac posibilă chiar o listare pe o piaţă mai mare, cum ar fi Viena sau chiar Londra.
Proiectul AGRI, aflat de mai multă vreme pe agenda economică a celor trei ţări, a prins contur. România va fi pionul proiectului, întrucât preşedinţii Azerbaidjanului, Georgiei şi României, Ilham Aliev, Mihail Saakaşvili şi Traian Băsescu, au stabilit că sediul companiei care va gestiona afacerea se va afla la Bucureşti.
Iniţial, compania avea trei acţionari, însă la finalul săptămânii Ungaria a intrat în joc şi va avea o participaţie de 25% din acţiunile viitoarei afaceri. Lovitura de teatru a fost dată în avanpremieră de Viktor Orban. Prezenţa premierului ungar Viktor Orban la Baku a fost un semnal care arăta că afacerea s-a extins către un al patrulea partener. Ungaria nu vrea doar o sursă alternativă de gaze naturale care să compenseze influenţa masivă a gigantului rusesc Gazprom, marele jucător din piaţa europeană. Vrea să fie parte în afacere
