78% dintre cetăţenii UE cred că fenomenul corupţiei este o problemă majoră (cf. Eurobarometrului din 2009). Anual, la nivelul UE, corupţia costă în jur de 58 de miliarde de euro şi, deseori, ea se află mână în mână cu crima organizată şi spălarea de bani. Instrumentele deja existente, GRECO şi OLAF, ca şi planul de acţiune anticorupţie convenit la Stockholm, ce ar fi trebuit să fie elaborat până în iunie 2010, par să nu mai suscite reacţii pozitive din partea ţărilor membre. Cu puteri sporite, după adoptarea Tratatului constituţional, Parlamentul European, prin eurodeputatul Monica Macovei, solicita Comisiei şi statelor membre adoptarea unui mecanism anticorupţie care să controleze şi să sancţioneze abaterile de la normele stabilite.
Acest mecanism trebuie pregătit cu grijă ceea ce poţi face bine nu poţi face şi repede -, sperând să-l avem gata până în 2011. El este binevenit, pentru că, deşi există legislaţie în domeniu, nu există zonă liberă de corupţie în UE, costând enorm şi fiind ataşat deseori crimei organizate a precizat comisarul Cecilia Malmström. Articularea noului mecanism trebuie să ţină cont de faptul că problematica corupţiei are multiple şi schimbătoare faţete, că subminează încrederea oamenilor în instituţiile publice şi că nu trebuie să multiplicăm ceva ce deja există, ci să completăm. Cu atât mai mult cu cât fiecare stat membru vede diferit şi acţionează diferit împotriva corupţiei: ceea ce, de pildă, într-o ţară este cutumă în alta constituie infracţiune, a mai argumentat Malmström, în favoarea noului mecanism. În plus, criza a pus o presiune foarte mare pe noi, la nivelul UE, scoţând de multe ori la suprafaţă fenomenul de corupţie. Pentru anul viitor, Comisia va face o propunere după ce va studia problematica şi după ce va dezbate modalitatea de a constitui acest mecanism şi de a-l face funcţional a concluzionat comisarul. @N_P
