Tot mai mulţi copii est-europeni aleg să înveţe chineza, pe fondul creşterii prezenţei investitoriilor asiatici în regiune. În ţările foste socialiste au început să apară şcoli chinezeşti, nu mai sunt la modă doar instituţiile unde se studiază în engleză sau în franceză.
În 2004, la Budapesta se deschidea prima şcoală primară bilingvă, maghiaro-chineză, finanţată de statul ungar. Această decizie a fost luată ca urmare a numărului mare de muncitori chinezi veniţi să lucreze în Ungaria şi a creşterii numărului de societăţi chineze. La început s-au înscris 86 de elevi, ai căror părinţi veniseră la muncă în Ungaria, din China sau din alte state asiatice.
Citiţi şi:
Reportaj: Să înveţi chineza ca să ieşi din criză?
Anul acesta sunt 229 de şcolari, dar, dintre aceştia, 90 sunt unguri. Mai mulţi părinţi maghiari au decis să-şi timită copiii la această şcoală deoarece au conştientizat ce oportunităţi se deschid pentru micuţi dacă vor vorbi chineză, mai ales acum, când China devine tot mai importantă pe scena economică mondială, scrie „The New York Times".
La intrarea în holul şcolii dai cu ochii de lampioanele care atârnă din plafon. Pereţii claselor sunt decoraţi cu materiale didactice şi calendare în limba chineză. Autorităţile de la Bejing au trimis manuale şi profesori, în funcţie de nevoile instituţiei.
Investiţii masive în regiune
Educaţia nu este singurul domeniu în care China îşi face simţită prezenţa masiv în Europa Centrală şi de Est. Începând cu statele baltice şi până în Balcani, companiile chineze fac concurenţă acerbă firmelor occidentale atât pe piaţa imobiliară, cât şi în obţinerea contractelor pentru lucrări de infrastructură.
De asemenea, au investit în industria electronică şi chimică din această parte a Europei, pentru a „construi" drept un cap de pod pentru extinderea în interiorul pi
