Deşi România se află pe ultimul loc la integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu handicap, multe dintre firmele constituite în acest scop folosesc şmecherii pentru a evita plata taxelor. Sursa: ARHIVA EVZ
Mare parte dintre proprietarii de unităţi protejate profită de pe urma persoanelor cu dizabilităţi pe care le angajează doar "pe hârtie". Mai exact, se bucură de scutiri de taxe şi de alte facilităţi pe care aceste angajări le presupun, deşi printre cei care lucrează în societăţile lor nu se află şi persoane cu handicap.
Aşa susţin reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale care luptă pentru drepturile românilor cu dizabilităţi şi care pun această situaţie pe seama lacunelor legislative şi a dezinteresului autorităţilor cu atribuţii de control.
În România există, în acest moment, 410 astfel de unităţi protejate, ai căror patroni au depus, la înfiinţare, câte o listă cu numărul şi structura personalului. Iar, potrivit legii, cel puţin 30% din numărul total de angajaţi ai fiecăreia dintre aceste firme ar trebui să fie persoane cu dizabilităţi.
Angajaţi perfect sănătoşi, dar cu handicap în acte
"Legea nu menţionează însă un număr minim de angajaţi, ci doar un procent. Aşadar, o entitate economică cu trei angajaţi poate fi autorizată ca unitate protejată, dacă unul dintre lucrători e persoană cu handicap", spune Angela Achiţei, preşedintele Fundaţiei "Alături de Voi" din Iaşi, care are trei unităţi protejate în ţară.
De asemenea, legea nu specifică dacă se lucrează de acasă sau la sediul firmei. Prevede, în schimb, scutiri de la plata impozitului pe profit dacă 75% din acesta se reinvesteşte în producţie şi/sau echipamente, iar angajatorii au parte şi de o serie de facilităţi acordate de agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă: recuperarea a 30% din salariul angajatului cu handicap timp
