Senatul a blocat abrogarea legii, sprijinită de Administraţia Obama. Votul e o lovitură pentru Barack Obama, care spera să-şi îndeplinească o promisiune electorală, înaintea alegerilor legislative din noiembrie.

În SUA, homosexualii au voie să se înscrie în armată, dar pot fi daţi afară dacă îşi dezvăluie orientarea sexuală. Legea „Don't ask, don't tell" a fost adoptată în 1993, în timpul mandatului lui Bill Clinton.

Preşedintele Barack Obama a promis să abroge această regulă, însă Senatul a refuzat să înceapă dezbaterile asupra proiectului. Numai 56 de senatori, toţi democraţi, au votat în favoarea începerii discuţiilor, cu patru mai puţin decât minimul necesar.

„Suntem dezamăgiţi, dar vom continua să încercăm să facem acest lucru", a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Robert Gibbs. Întrebat de ce niciun senator republican nu a votat alături de democraţi, Gibbs a declarat, cu o atitudine fatalistă: „Este ceva cu care ne-am obişnuit deja".

Studiu de impact

Pentagonul derulează un studiu pe tema modalităţii de implementare a ridicării restricţiei, ce urmează a fi încheiat la 1 decembrie. Republicanii şi mulţi oficiali din armată se tem că abrogarea legii ar putea dăuna eticii militare, într-un moment când armata SUA are de dus un război greu în Afganistan.

Secretarul de stat pentru Apărare, Robert Gates, şi preşedintele Statului Major al armatei, amiralul Mike Mullen, s-au declarat în favoarea abrogării legii „Don't ask, don't tell", dar ar dori ca, după ridicarea restricţiei, tranziţia să fie lentă. Aministraţia Obama promisese că nu va pune în practică ridicarea restricţiei decât după încheierea studiului de impact.

Dispută McCain - Gaga

Democraţii au primit recent şi sprijinul vedetei pop Lady Gaga, care a făcut campanie pentru abrogarea legii pe reţelele sociale Facebook şi Twitter. Ea a postat o înreg