Centura de siguranţă este folosită pentru a proteja şoferul şi pasagerii în caz de accident, indiferent a cui este vina - a celui care este la volan sau a unui alt şofer din trafic. Acordul cu FMI, această centură de siguranţă pe care România a cumpărat-o cu bani grei în primăvara anului trecut, ar fi trebuit să ferească românii, pasagerii vehiculului condus de premierul Boc, de un accident grav, cum ar fi intrarea ţării în faliment. Mai mult decât atât, creditul de 20 de miliarde de euro ar fi trebuit să ajute românii să trăiască mai bine, sau cel puţin să nu trăiască mult mai prost.

Prima centură însă nu i-a ferit pe români de falimentele determinate de impozitul minim, care au dus la explozia şomajului, de scumpirea vieţii prin majorarea TVA sau de tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor.

După ce a văzut că rezultatele din casele românilor nu se potrivesc cu cele din tabelele şi proiecţiile economiştilor, preşedintele şi-a dat seama că o singură centură de siguranţă nu mai este de ajuns. Cum economia locală nu a fost accidentată de alte state (de alţi "şoferi"), cum s-a întâmplat în cazul ţărilor baltice, concluzia firească este că România are nevoie de o nouă centură pentru că nu se poate avea încredere în "şofer".

E drept, noua centură ar putea fi gratis, fără un nou credit de câteva miliarde de euro. Asta nu garantează însă siguranţa pasagerilor atât timp cât s-a dovedit statistic că problema nu este "traficul", ci "şoferul", adică întreaga echipă de la palatele Cotroceni şi Victoria.

Tocmai din acest motiv nu este clar cine are, totuşi, nevoie de centura de siguranţă: cei 21 de milioane de pasageri care stau pe bancheta din spate, speriaţi de felul în care trage de volan şoferul, sau şoferul însuşi, care vrea să şi-o pună pe ochi pentru a nu vedea iminentul accident.

Centura de siguranţă este folosită pentru a proteja şofe