Sumele pe care Fiscul le are de recuperat de la contribuabilii care nu şi-au achitat la timp obligaţiile fiscale sunt de zece ori mai mari decât valoarea arieratelor acumulate, însă FMI insistă cu precădere ca statul să-şi achite propriile datorii pentru a nu acţiona ca o sursă suplimentară de blocaj financiar.

Companiile şi persoanele fizice aveau la sfârşitul lunii iunie datorii restante către bugetul general consolidat în valoare de 21,9 miliarde de lei (5,1 mld. euro), în timp ce arieratele către contribuabili (din sectorul privat şi public) mai mari de 90 de zile se ridicau la 1,95 miliarde de lei (460 mil. euro) la sfârşitul lunii iulie, potrivit datelor de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), fiind de zece ori mai mici.

Statul se află ca atare într-o poziţie de creditor net, deşi continuă să înregistreze şi datorii substanţiale.

Astfel, la 31 iulie arieratele bugetelor locale depăşeau un miliard de lei, în timp ce întârzierile la plată către furnizori înregistrate în contul bugetului de stat ajungeau la 787 de milioane de lei.

Totodată, datoriile restante înregistrate în contul bugetelor de asigurări sociale ajungeau la aproape 129 de milioane de lei. Arieratele raportate de ANAF nu fac diferenţierea între sectorul privat şi sectorul public.

Guvernul s-a angajat în acordul stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) să reducă până la zero arieratele către sectorul privat, dar la fiecare evaluare a acordului a cerut o nouă derogare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate.

Luna trecută, şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, declara că statul trebuie să plătească în jur de 2 mld. lei în contul arieratelor acumulate şi o nouă derogare de la ţinta datoriilor restante va putea fi solicitată doar dacă vor exista eforturi