* instituţii financiare nebancare care oferă credite rapide percep dobânzi uriaşe, ce pot dubla aproape suma de rambursat, iar când clientul întârzie cu plata îi declară război psihologic

* pentru un credit etalon de 3.000 lei, Provident cere înapoi chiar şi 5.500 lei dacă se optează pentru serviciul suplimentar de gestionare la domiciliu a creditului * oferta celor de la Cetelem prevede că rambursarea se face la aproape 3.900 lei, pe aceeaşi perioadă * cine sunt clienţii acestor instituţii financiare nebancare? Românii care nu îndeplinesc condiţiile de creditare impuse de o bancă ori care au fost trecuţi pe lista rău-platnicilor * ca termen de comparaţie, un credit bancar înseamnă o rambursare de 3.200 - 3.400 lei *

A trecut de mult perioada de aur a creditării de tip "fast-food" când se acordau pe bandă rulantă împrumuturi de nevoi personale. Odată cu venirea crizei economico-financiare, însă, s-a gripat această morişcă rapidă, prin care milioane de români s-au îndatorat la bănci. Un factor determinant în acest fenomen a fost reticenţa băncilor de a mai acorda astfel de mini-credite, odată cu înăsprirea condiţiilor de creditare impuse pe piaţa bancară. Mulţi români nu au mai putut trece de aceste condiţii, însă, în disperarea de a face rost de bani, au apelat la soluţii aparent miraculoase. Credit rapid! Aceasta este în prezent regula de aur pe care o aplică instituţiile financiare nebancare (IFN) în campania continuă de a-i atrage ca potenţiali clienţi pe cei refuzaţi de bănci. Principalul atu pe care instituţii gen Provident sau Cetelem, ca să luăm doar câteva exemple, îl utilizează la maxim este acela că pot satisface nevoia de finanţare chiar şi a persoanelor care au deja prea multe credite ori au fost incluse de bănci pe lista neagră a rău-platnicilor. Nu întotdeauna însă soluţia miraculoasă este şi cea mai fericită pentru că în spatele unor astfel