Într-un acces de autocompătimire, deputata PSD Oana Mizil îşi amintea, acum câţiva ani, că ea şi familia ei au dus-o greu sub comunism: "Înainte de Crăciun, mergeam cu bunicul meu să culegem vreascuri pentru focul din şemineu".

Era regim de austeritate, se trăia de azi pe mâine, se chinuiau sărmanii tavarăşi, secţia Gospodăriei de Partid nu-i mai aproviziona cu lemne "numai pentru uz intern". Şemineul se afla în locuinţa rezidenţială de pe strada Emile Zola, lângă strada Muzeul Zambaccian, în zona Aviatorilor- Dorobanţi. Câte case din Bucureşti aveau şemineu?

Membru al Comitetului Politic Executiv, activist devotat al "frontului ideologic", magnat al dictaturii, Paul Niculescu-Mizil a stat alături de cuplul Ceauşescu în sediul CC al PCR până la sfârşit, a votat obedient ceea ce a cerut înfricoşatul tiran paranoic (deschiderea focului împotriva protestarilor, "în numele cauzei").

Nu a rupt cu Ceauşescu nici în condiţiile maltratării bestiale (la Spitalul Elias, unde s-a efectuat un avort ilegal în luna a cincea) a fiicei sale Donca. Mizil nu a putut să-şi viziteze fiica, a urlat, a bătut în poartă, dar nu i s-a permis să intre. Nu a rupt cu idolul său. Fracturile, rănile din raporturile interpersonale nu se converteau în despărţiri politice. Loialitatea pentru sectă era mai puternică decât orice alte sentimente.

Imediat după ce a acaparat puterea, vechiul său prieten şi fostul său protejat, Ion Iliescu, l-a numit ministru al comerţului interior (urmând a se ocupa de aprovizionarea publică). Mizil fusese apropiat şi de Valter Roman, tatăl noului premier, emanat, ca şi Iliescu, din intrigile sordide ale nomenklaturii. Au urmat proteste (în special în "România liberă", principala voce a opoziţiei democratice la regimul fesenist), Mizil a fost demis, apoi arestat. A fost condamnat în procesul CEPEX, a făcut câţiva ani de înch