Case, maşini, servicii de telefonie sau bilete de avion sunt vândute în România în euro cu toate că în Ungaria sau Polonia preţurile sunt în forinţi sau zloţi. Euroizarea împiedică relansarea prin pârghia dobânzilor la lei. Referinţa multor companii - de la cele de telefonie mobilă până la dealerii de maşini sau dezvoltatorii de locuinţe - de a afişa preţurile în euro, dar şi practica bancherilor de a vinde agresiv credite în valută au făcut din evoluţia cursului o "obsesie" pentru majoritatea românilor
Din cauza gradului mare de "euroizare" a economiei - care înseamnă că preţurile de consum reacţionează instantaneu la şocurile pe curs - Banca Naţională nu îşi poate utiliza acum politica monetară pentru a sprijini economia care nu reuşeşte să iasă din recesiune, consideră analiştii (Euroizarea economiei, capcana în care e prinsă BNR). În condiţiile în care preţurile pentru cele mai importante bunuri - locuinţe şi autovehicule - sunt exprimate în euro, oamenii au fost impulsionaţi să se împrumute tot în euro, rămânând astfel expuşi faţă de fluctuaţiile cursului valutar (Polonia şi-a permis un curs flexibil).
Practic, BNR nu poate să dea drumul la lichidităţi în economie de teama că va genera astfel o depreciere a cursului, care va lovi inculsiv în stabilitatea sistemului bancar. Astfel, BNR s-a văzut nevoită de-a lungul anilor să ţină în permanenţă un ochi pe piaţa valutară, deşi teoretic leul este singura monedă cu putere circulatorie în România.
Dacă în Ungaria Vodafone sau Orange afişează preţurile pentru abonamente în forinţi, la Bucureşti tarifele sunt exprimate nu în lei, ci în euro (De ce au operatorii telecom tarifele în euro).
La fel se întâmplă şi cu producătorul local de automobile Dacia, care pe site-urile din Polonia afişează preţuri în zloţi, în Ungaria în forinţi, dar în România în euro (Maşini în euro, da
