De mai bine de un deceniu încoace, literatura patristică a revenit, în România, pe piaţa studiilor religioase, a ideilor, a culturii.

Specialişti, mai cu seamă tineri legaţi de mediul universitar occidental, şi editori de prestigiu oferă publicului textele Părinţilor Bisericii aşezate într-o ramă academică largă, erudită, alcătuită din ce e mai recent în materie de cercetare a gîndirii religioase. Ea asigură o bună intrare în text: îl situează în peisajul intelectual şi socio-politic al epocii sale, indică ce bătălii ale teologiei şi ale puterii l-au iscat, ce nervuri a trasat el în noua paradigmă creştină care, din secolul al IV-lea, începe să modeleze lumea europeană. În loc de o scriere a cărei densitate ne-a devenit străină, tocită de întrebuinţări pioase ori apologetice, întîlnim un chip bine restituit al textului, adnotat, deseori bilingv; ni se oferă ţesătura temelor şi a influenţelor care îl străbat, indicaţii de vocabular, stil şi simbolistică, eventual o istorie a interpretărilor, de la cele vechi la întrebările cu care vine în faţa lui timpul de azi. Textul reintră cu alte forţe în cultura noastră, devine un personaj pe care îl putem vizita în adîncimea istoriei lui, care stîrneşte noi dialoguri şi lecturi. Asemenea texte publică Deisis (printre altele, admirabilele scrieri ale lui Simeon Noul Teolog sau Isaac Sirul, admirabil introduse de Ioan I. Ică), Humanitas (mai ales scrierile lui Augustin), Polirom, în special în colecţiile „Tradiţia creştină“ şi „Biblioteca medievală“.

DE ACELASI AUTOR Cererea de minune Bucate alese, instrumente de prestigiu Jocul de-a demonizarea Aerul uşor al prieteniei Pe lîngă construcţia teologică în sine, unele dintre aceste texte aduc pînă la noi vuietul luptelor pe care un creştinism al diversităţii, plin de căutări inventive şi tensiuni, le-a dat pentru cer, dar şi pentru pămînt. Alături de sensurile spi