Recesiunea a determinat creşterea numărului de infracţiuni corporate, pierderile medii survenite în urma fraudelor ajungând chiar şi până la 5% din totalul cifrei de afaceri, potrivit casei de avocatură Muşat&Asociaţii, care citează un studiu realizat de Association of Certified Fraud Examiners.
Potrivit lui Robert Melli, director al Departamentului de Risk Management Services la firma de consultanţă AAM Consulting, sistemele de monitorizare îndeplinesc, într-adevăr, un rol preventiv în ceea ce priveşte scurgerile de informaţii de business, dar "veriga slabă" este întodeauna factorul uman.
Melli a precizat, miercuri, într-o prezentare, susţinută la Bucureşti, că aproximativ 30% din angajaţii corporaţiilor admit că au minţit atunci când au aplicat pentru anumite joburi, în timp ce 18% consideră că este necesar să exagereze în privinţa CV-ului. El recomandă ca încă din faza de recrutare să fie susţinute interviuri adecvate împreună cu un investigator de fraude profesionist care să ajute la eliminarea candidaţilor cu profil potenţial de risc.
Potrivit Muşat & Asociaţii, în mod obişnuit, timpul necesar pentru detectarea unei fraude este de 18 luni de la apariţia acesteia, iar cele mai afectate industrii sunt cele de servicii bancare şi financiare, precum şi administraţia publică.
Recesiunea a determinat creşterea numărului de infracţiuni corporate, pierderile medii survenite în urma fraudelor ajungând chiar şi până la 5% din totalul cifrei de afaceri, potrivit casei de avocatură Muşat&Asociaţii, care citează un studiu realizat de Association of Certified Fraud Examiners.
Potrivit lui Robert Melli, director al Departamentului de Risk Management Services la firma de consultanţă AAM Consulting, sistemele de monitorizare îndeplinesc, într-adevăr, un rol preventiv în ceea ce priveşte scurgerile de informaţii de business, dar "veriga slabă" est
