Circul jalnic şi sinistru la care asistăm de câteva zile, de când a intrat în Parlament Legea pensiilor, mi se pare atât de scârbos, încât nu cred să mă mai fi simţit atât de umilită în ultimii 20 de ani. Acuzaţiile de ambele părţi mi se par atât de jenante, încât mi se face greaţă.

Iar spectacolul parlamentarilor nu face altceva decât să îmi demonstreaze, o dată în plus, că avem de-a face cu o clasă politică complet compromisă, ratată, indolentă, cu nişte circari şi ciubucari de doi lei, care în nesimţirea lor crasă se distrează copios jucându-ne viaţa la ruletă. Iar ultima sumă aruncată în acest joc murdar nu e deloc de neglijat: 127 milioane de lei noi, adică peste o mie două sute de miliarde de lei vechi - atât cică ar fi cerut PSD-ul pentru a închide ochii şi a lăsa legea pensiilor să treacă. Şi a trecut! Habar n-am dacă e adevărat ce se vehiculează, habar n-am dacă a fost sau nu fraudat votul. Şi nici nu ştiu cât mai contează asta, atât timp cât toată atenţia "publicului" este concentrată pe circul de prost gust şi prestaţiile jalnice ale actorilor. Pentru că nu ştiu ce altceva aş putea spune despre "jocul" Robertei Anastase, o marionetă care răspunde acuzaţiilor cu acuzaţii sau al lui Victor Ponta care, agitându-se incoerent, strigă crizat în plen: "Sunteţi nişte hoţi!". Ce poţi să spui despre prestaţia lui Traian Băsescu, cel care a avut nesimţirea să afirme cu nonşalanţă că nu se amestecă în Legea pensiilor - ha, ha, ha, ce glumă bună! Iar cireaşa de pe tort, apariţia deputatei Oana Mizil îmbrăcată în zeghe. Toate acestea însoţite din sală de glumiţe, miştouri şi râsete. Penibil! Aşa înţeleg puterea şi opoziţia din România să dezbată şi să voteze o lege care, practic, decide viitorul a milioane de români. O lege care pe noi ne va costa câţiva ani din viaţă.

Pentru că noi vom fi cei care vom achita nota de plată a acestui spectacol grot