Creditul în valută a crescut cu aproape 250 mil. euro luna trecută în condiţiile în care dobânzile mai mici şi relativa stabilitate a cursului încurajează populaţia şi companiile să se împrumute în euro şi să evite moneda locală.
Soldul creditelor în valută s-a majorat în august cu 0,8% la valori exprimate în euro, ajungând la 30,4 mld. euro. Analiştii spun însă că şi băncile încurajează creditarea în euro având în vedere că este destul de greu să atragă la rândul lor resurse în lei pe termene lungi.
"Creditul în valută rămâne în preferinţele clienţilor datorită dobânzilor mai scăzute şi stabilizării cursului. Această preferinţă a fost stimulată şi de bănci, care dispun de lichidităţi însemnate în valută pentru că atragerea de lei pe termene mai lungi nu este posibilă deocamdată datorită stucturii actuale a pieţei monetare, concentrată pe plasarea de lichidităţi pe termene reduse", comentează Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
Valoarea creditelor în valută contractate de populaţie şi companii a urcat doar cu ceva mai mult de 2,3 mld. euro în ultimul an, în condiţiile în care soldul s-a majorat în fiecare lună cu o singură excepţie în luna iulie, o contribuţie semnificativă la această creştere venind din partea finanţărilor acordate prin programul "Prima casă".
Creşterea este însă prea mare pentru posibilităţile actuale ale populaţiei şi companiilor, spun unii analişti, fiind explicată parţial de readucerea în portofoliul băncilor locale a unor credite externalizate către companiile-mamă în anii trecuţi. "Creşterea este prea mare comparativ cu ceea ce ar putea suporta economia în acest moment, fiind vorba, mai ales în cazul populaţiei, de repatrieri de credite", apreciază Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.
Chideşciuc afirmă, de asemenea, că în ceea ce priveşte creditele nou-acordate stabilitatea cur
