În actele de la CNSAS ale lui Oskar Pastior (dosarul R 249.556) se găseşte un angajament de colaborare scris de mînă, datat 8 iunie 1961: „Subsemnatul Pastior Capesius Oskar Walter, născut la 20 octombrie 1927 la Sibiu, fiul lui Pastior Oskar Robert, de profesie reporter, angajat la Radiodifuziune, domiciliat în Bucureşti […], am recunoscut în cadrul anchetei că am scris poezii cu conţinut duşmănos şi le-am împărţit mai multor persoane. Sînt conştient că acţiunea mea este pasibilă de pedeapsă şi rog organele de Securitate să-mi dea posibilitatea de a mă reabilita şi, prin fapte concrete, să-mi dovedesc corectitudinea şi loialitatea faţă de regimul democratic din Republica Populară Română. […]“. Ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, la aceeaşi dată, mai găsim ataşat un înscris care se referă la păstrarea caracterului conspirativ al muncii informative, sub sancţiunea legii penale. Ce nu ştia Pastior era că, aşa cum nota un ofiţer de Securitate în alt act, faptele de care era acuzat poetul fuseseră între timp amnistiate. Lui însă i s-a ascuns realitatea şi i s-a fabricat un caz penal, cu care a fost şantajat. Dar în ce consta teribila vină a lui Pastior faţă de regim? Grete Löw şi poeziile încredinţate de Pastior Spre sfîrşitul anului 1949, Oskar Pastior se întorsese la Sibiu, după cinci ani de deportare într-un lagăr de muncă, în bazinul Donbas. La Sibiu urma să termine studiile liceale, să-şi dea bacalaureatul, în 1951, să-şi satisfacă stagiul militar şi, în fine, să se angajeze într-o firmă de construcţii. În 1955, după ce se căsătorise cu pictoriţa şi scenografa Roswith Capesius, părăsea Sibiul şi se instala în Bucureşti, unde avea să înceapă studiul germanisticii. Înainte de plecare, îi încredinţa spre păstrare unei colege de serviciu şi prietene, Grete Löw, un caiet cu poezii. Cinci dintre poezii făceau referire la viaţa de zi cu zi a deportaţilor în lagărele sovi