Deşi în România numărul cicliştilor pasionaţi, care fac sistematic ieşiri mai lungi, este mai mic de 1.000 – după calculele organizaţiilor de biciclişti – turismul pe bicicletă începe, încetul cu încetul, să iasă din subteran. Sursa: sxc.hu

Astfel, 10.000 de biciclişti fac ocazional excursii pe două roţi, potrivit preşedintelui Federaţiei Bicicliştilor din România, Radu Mititean, care conduce şi Clubul de Cicloturism Napoca. La aceştia se adaugă cam încă pe atâţia turişti străini, dintre care jumătate vin special în România pentru cicloturism. Majoritatea provin din centrul şi vestul Europei, unde nişa deja creşte constant. Spre exemplu, în Elveţia a depăşit încasările la schi, iar în Germania şi Austria, Traseul Dunării atrage anual peste 100.000 de turişti pe biciclete.

Multe trasee din România pot creşte internaţional, potrivit lui Radu Mititean, care arată că există proiecte cu Ungaria, Serbia şi Ucraina.

Lucrurile ar merge mai repede dacă ar exista şi legislaţie în domeniu. De nouă ani, Mititean şi colaboratorii săi încearcă să convingă Ministerul Turismului să adopte o hotărâre de guvern în privinţa traseelor de cicloturism.

Trasee naţionale înregistrate

Potrivit propunerii înaintate, în 2001, Ministerului Turismului reţeaua naţională de trasee turistice pentru biciclişti ar fi împărţită. Astfel, cei pasionaţi ar avea trasee naţionale pe care le pot străbate de la cinci până la 12 zile, dar şi trasee de maximum o zi.

Proiectul mai prevede ca ciclotraseele să cuprindă drumuri accesibile, „cu caracter cât mai pitoresc şi trafic motorizat redus. Ele vor fi de două tipuri: de şosea şi de munte, cu patru niveluri de dificultate: lejer, mediu, dificil şi expert". Acestea vor putea fi utilizate gratis, iar pentru identificarea mai uşoară, fiecare traseu va avea o temă, o denumire, siglă şi indicativ.

"Noi căutăm locuri cât mai atract