Spre comparaţie, la laşi, drumurile se sparg de mai multe ori după asfaltare pentru că furnizorii de utilităţi îşi aduc aminte că au conducte de reparat.

A devenit o obişnuinţă la Iaşi ca o stradă proaspăt asfaltată să fie spartă la scurt timp pentru a se interveni la reţelele subterane. După ce avaria este reparată, şanţul rămâne acoperit cu pietriş şi se transformă într-un nou obstacol rutier.

Pentru ieşeni, soluţia de manual aplicată de edilii Braşovului ar putea părea desprinsă din literatura science-fiction. Asta deoarece în oraşul de sub Tâmpa străzile sunt reabilitate abia după ce toţi furnizorii de utilităţi şi-au reparat reţelele subternate.

Aflaţi mai multe despre păcatele Iaşiului:

Cele şapte păcate ale Iaşiului

Păcatul 1: Transportul în comun, în urma Vestului (VIDEO)

Păcatul 2: Parcările supraterane, amânate de trei ani (VIDEO)

Păcatul 4: Maidanezii ieşeni visează să emigreze (VIDEO)

Păcatul 5: 100 de milioane de euro datorie la CET în loc de centrale termice

Păcatul 6: Groapa de gunoi, aşteptată de doi ani

Păcatul 7: Bicicliştii, blocaţi de pietoni pe pistă

Concluzia: Iaşiul rămâne un oraş fără soluţii

„Ne sincronizăm cu regiile pentru a muta toate reţelele de apă sau curent în subteran. Iniţial, partenerii noştri modernizau cu fonduri proprii toată infrastructura ca să nu mai fie nevoie de intervenţii mult timp, după care intrau utilajele Primăriei care refăceau terasamentul şi aplicau integral covorul asfaltic“, a explicat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

În ceea ce priveşte costurile, pentru modernizarea infrastructurii Braşovului din 2005 încoace, municipalitatea a contractat un împrumut de la BERD, în valoare totală de 22,3 milioane de euro.

Un alt oraş unde reabilitarea străzilor se face cu simţ de răspundere este Craiova. Până în 2010,