What color your eyes?
Ha, ha, “what english” is that?
Yes, it sucks no??
Yes!
So, what colour? zice mireasa, mai sa-mi scoata un ochi nu alta…
Green. I have green eyes
A! Green! Green eyes and black hair, very nice, very nice, let’s danceeeeeeee
*****
La Londra am stat intr-un hotel foarte frumos, ocupat in proportie de 90% de turisti (“arab party-people”, asa i-am poreclit eu, dar, admit, la micul dejun spuneam in soapta asta-pentru ca ma ruga el) si oameni de afaceri de origine araba (a existat un motiv pentru care s-a intamplat asa, dar nu cred ca e indicat sa-l fac public. Btw, am sters si un ps din primul text, se pare ca am strecurat o informatie care nu trebuia aflata de “civili” -so, a trebuit sa o sterg…asta e..se mai intampla..).
(imi plac hotelurile luxoase si nu are legatura cu snobismul sau fandoseala ci cu ceva mult mai practic: suprafata baii si micul dejun. Asta e, fiecare cu stolurile sale, eu nu agreez baile mici si nici bufetul cu 3 oua, 2 briose si 5 pahare cu lapte, no way . Va recomand spre exemplu un 5 stele excelent la Lisabona, face parte dintr-un lant –Corinthia se numeste, nu e pozitionat central, dar are un raport foarte bun calitate-pret! Notati-l in agenda daca va bate gandul sa vizitati Lisabona si nu stiti unde sa “trageti)
Si pentru ca barul era absolut genial, seara, inainte de “tras cortina” ne opream sa bem cate un cocktail de fructe (noi si ..alcoolul..cei mai buni prieteni…not, v-am mai spus!). In penultima seara a sederii la Londra, in drum spre bar, coincidenta, partenerul meu s-a intalnit pe hol cu un prieten de origine indiana (care era probabilitatea ca un american si un indian care au facut business cu 15 ani in urma sa se regaseasca la Londra?? Nu-I asa ca nu exista “intamplari”?) cu care a facut afaceri in trecut si care isi marita fiica.
“Domnul” ne-a imbratisa
