La Vadu Roşca a avut loc, în urmă cu 53 de ani, o primă mare revoltă, menită să stopeze colectivizarea. Astăzi în vârstă de 83 de ani, Niţu Stan îşi aminteşte de sătenii ucişi la revoltă, de bătăile ghiogarilor şi de întâlnirea cu anchetatorul Nicolae Ceauşescu.
Cei care au studiat adevărata istorie a României ştiu că satul Vadu Roşca nu este doar localitatea unde, în vara lui 2005, au avut loc inundaţii devastatoare. Aici a avut loc prima revoltă anticomunistă, în 4 decembrie 1957, a ţăranilor care s-au opus colectivizării forţate, revoltă reprimată de trupele de securitate coordonate de cel care avea să devină câţiva ani mai târziu preşedintele ţării, Nicolae Ceauşescu.
Au căzut atunci sub furia gloanţelor nouă oameni tineri, 48 fiind răniţi, alţi 18 înfundând ani grei de carceră în închisorile comuniste. Dintre aceştia din urmă, mai supravieţuiesc astăzi doar patru, unul fiind chiar căpetenia revoltei, cum l-au numit sătenii, Niţu Stan, zis „Ochiosul".
Astăzi, la vârsta de 83 de ani, bolnav şi dependent de medicamente, dar cu mintea încă limpede, bărbatul îşi aduce aminte minut cu minut despre acel episod sângeros care l-a marcat pentru totdeauna.
„Măi tată, eu în clipa asta când vorbesc cu tine nu sunt aici, ci sunt acolo, în mijlocul evenimentelor", spune bătrânul indicând cu cârja spre locul unde au fost seceraţi de gloanţe camarazii săi.
Ghiogarii nu au fost convingători
„Am fost primii care ne-am revoltat atunci pentru că nu am vrut să ne trecem la colectiv. Au adus mai întâi ghiogarii în sat, să ne convingă cică cu bâtele, dar văzând că nu e de glumă cu noi, au trimis armata să ne sperie", îşi aminteşte Niţu Stan despre cum a început totul.
În dimineaţa zilei de 4 decembrie 1957, întreg satul Vadu Roşca a fost înconjurat de soldaţi, asaltul împotriva ţăranilor fiind dat în mijlocul satului. A
