Problemele ce au legătură cu locul de muncă sunt principala sursă de anxietate, cu efecte asupra sistemului cardiovascular. Controlarea emoţiilor şi evitarea sedentarismului sunt metodele recomandate de specialişti pentru reducerea stresului, cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, marcată ieri.
Stresul creşte de cinci ori riscul de deces provocat de bolile cardiovasculare la persoanele de peste 65 de ani. Cercetătorii de la Centrul Medical al Universităţii „VU" din Olanda au ajuns la această concluzie analizând 861 de persoane trecute de această vârstă, pe o perioadă de şase ani.
Ei au ţinut cont de nivelul de cortizol (hormon de stres) în sânge, însă nu au acordat importanţă altor factori de risc, precum dieta, fumatul şi activitatea fizică, atrag atenţia medicii. Totuşi, aceste rezultate trebuie să constituie un semnal de alarmă.
Cortizolul, efecte directe şi indirecte
Nu este clar mecanismul prin care acţionează stresul asupra cordului. Se pare că nivelul crescut de hormoni de stres agravează alţi factori de risc pentru sănătatea inimii, precum hipertensiunea arterială şi nivelul de colesterol din sânge.
Aceştia afectează arterele, inclusiv coronarele, şi pot duce, pe termen scurt sau lung, la accidente vasculare de tip hemoragic (prin ruptura vasului) sau de tip infarct (prin astuparea lui).
De asemenea, cortizolul eliberat în condiţii de stres cronic creşte gradul de coagulare a sângelui şi riscul de tromboză, putând duce astfel la blocarea coronarelor şi la infarct.
Stresul afectează inima şi indirect. Atunci când suntem stresaţi, ne dăm peste cap programul de masă sau mâncăm în exces. Din lipsă de timp, dar şi de disponibilitate psihică, facem mai puţină mişcare, iar fumătorii fumează mai mult în perioadele stresante.
Cum îl ţinem sub control
Persoane diferite răspund în mod diferit la factorii stresori, f