Autoarea laureată anul trecut cu Premiul Nobel pentru literatură şi Richard Wagner, fostul ei soţ, au reuşit să plece legal din România în 1987, emigrând în Republica Federală Germania. Anchetatorii i-au recomandat scriitoarei ca, în timpul şederi în Occident, să nu acorde interviuri şi declaraţii care „să denatureze realităţile din România“.

Mai citiţi:

Şeful securiştilor care au urmărit-o pe Herta Muller: „Are o psihoză. Fabulează mult!”

După cartea de debut a Hertei Müller, „Niederungen"/„Ţinuturi joase", apărută cenzurat în România în 1982 şi publicată integral doi ani mai târziu în Republica Federală Germania, planurile operative ale Securităţii din dosarul de urmărire „Cristina" au inclus verificări din ce în ce mai aspre.

Pentru a putea ieşi din România ca să participe la evenimentele literare la care era invitată şi premiată - în Austria şi RFG -, Herta Müller, născută la Niţchidorf, judeţul Timiş, în 1953, scria, la 20 martie 1985, un memoriu justificativ care a fost redat de Securitate în dosarul început la 3 martie 1983.

Ea explica necesitatea prezenţei în străinătate prin participarea la trei manifestări, o decernare a unui premiu pentru „Ţinuturi joase", un festival de literatură la care fusese invitată şi prezenţa la „Ziua Bisericii Evanghelice Germane", în cadrul programului „Cultură la Temă". Scriitoarea a menţionat că toate cheltuielile de „călătorie şi cazare sunt suportate de organizatori".

Condiţiile Securităţii

Plecarea, care i s-a aprobat, a fost una dintre primele ieşiri în străinătate, alături de soţul său de la acea vreme, Richard Wagner, lider al Grupul de Acţiune Banat, „Aktionsgruppe Banat". De altfel, cei doi erau urmăriţi permanent, însă încadraţi la direcţii diferite ale Securităţii: operaţiunea „Cristina" intra în responsabilitatea Direcţiei I, în timp ce activitatea l