Rețeta e cunoscută de câteva mii de ani, încă de pe vremea romanilor: pâine și circ. În condiții de criză, rețeta trebuie doar ajustată: dacă nu mai ai resurse pentru pâine, mărești porția de circ. Și cu cât pâinea este mai puțină, cu atât mărești doza de circ…

… astfel discutam după-amiază, la o bere cu prietenii, glumind amar după ce am deschis site-urile de știri și am fost asaltat de războiul dintre Poliție și Băsescu, în hora căruia a intrat și Boc. După care, inevitabil, am ajuns și la scenariul paranoic.

Și dacă toată povestea cu marșul ilegal al polițiștilor de la Palatul Victoria la Cotroceni și scandările cu ”javră ordinară” a fost o provocare? În contextul unei mulțimi agitate, care vede în Băsescu, și nu în Boc adevăratul prim-ministru, așadar cauza lipsurilor, era suficient un impuls pentru a o direcționa către reședința președintelui. A urmat ambiguitatea cu care au fost tratați protestatarii, cărora nu li s-a spus că Băsescu nu e în București, ci că nu se poate negocia cu ei pentru că mitingul este ilegal. Invocarea unui argument care ține de formă nu putea decât să agite și mai mult spiritele astfel încât putea fi previzibil că în momentul în care scandarea ”Ieși afară, javră ordinară!” va fi lansată, va fi preluată instant de gloată.

Desigur, pentru acest scenariu (care nu scuză cu nimic scandările huliganice ale polițiștilor) e nevoie și de un scop. Și aici intervine întrebarea: dincolo de circ și de distragerea atenției de la alte probleme cotidiene mai grave (dintre care problema tăierii drastice a subvențiilor la căldură e cea mai arzătoare – la modul cel mai propriu) cine ar avea de câștigat din acest război?

Ei bine, oricât de antipatic a devenit Băsescu în ultimele luni, scandările golănești ale polițiștilor nu pot fi trecute cu vederea. Cu atât mai mult cu cât polițiștii nu reprezintă, la nivel de mental colectiv, una