Un grup de state europene în frunte cu Germania, Marea Britanie şi Olanda susţin amendarea aproape automată a ţărilor care nu reduc nivelul excesiv al datoriei publice, doar una dintre noile măsuri ce ar putea fi propuse, în scopul prevenirii unei noi crize fiscale precum cea din primăvară. Sursa: Agerpres

Această poziţie nu găseşte susţinere printre toate statele membre UE, scrie Financial Times. Franţa şi Italia, care se simt vizate de noile reguli, se opun. Prin urmare, discuţia privind reforma regulilor ce guvernează cheltuielile publice naţionale, care are loc azi la nivelul miniştrilor de finanţe, se anunţă a fi una complicată.

O serie de schimbări, care urmează să fie anunţate miercuri de Comisia Europeană, ar putea obliga ţările cu o datorie publică mai mare de 60% din PIB să îşi reducă excesul cu 5% în fiecare an, timp de trei ani, sau să plătească amenzi de până la 0,2% din PIB. Aceleaşi schimbări prevăd că o amendă propusă de Comisia Europeană ar putea fi blocată numai de o majoritate calificată a statelor membre.

În prezent, amenda trebuie aprobată de o majoritate calificată. În teorie, amendarea ţărilor a fost tot timpul posibilă. În practică, nicio amendă nu a fost de fapt aplicată.

Primele state nemulţumite de aceste schimbări par a fi Italia şi Franţa, care afişează datorii publice de 116%, respectiv 83% din PIB. Aprobarea reformei ar putea obliga guvernele de la Roma şi Paris să adopte noi programe de austeritate acasă, în scopul reducerii datoriilor. Cele două state vor ca miniştrii de finanţe, şi nu Comisia, să aibă un cuvânt mai important de spus în aplicarea amenzilor.

Germania merge mai departe

După ce a contribuit la planul de salvare a Greciei şi a aprobat, în ultimul moment, schema de susţinere financiară a statelor din zona euro, Berlinul vrea acum să se asigure că europen