”Vinde, tată, vaci și boi/ c-am ajuns studenți și noi/ sub Guvernul Văcăroi!”. Acesta a fost unul dintre sloganurile grevei generale a studenților din 1995. Unul dintre cele care mi-a rămas în minte, realizat de studenții Facultății de Medicină din Cluj. Și mi-l amintesc și pe cel al colegilor de facultate: ”Fac. de Drept pe Liviu Maior”. Liviu Maior era pe atunci ministrul Educației și autorul principal al legii care a scos studenții în stradă.
Am căutat pe net referințe despre greva studențească din 95. Am găsit extrem de puține și cu informații total greșite. Despre cum a luat naștere acea grevă am mai scris în primăvară. Majorarea taxelor din învățământul superior (introduse cu doi ani mai drevreme, în 1992), taxele aberante pentru examenele restante și repetarea anului, bursele derizorii, tăierea oricăror facilități pentru transportul în comun, condițiile insalubre oferite de campusurile universitare, prevederi discreționare care loveau în autonomia universitară și zelul unor profesori, campioni la picatul studenților (unii cu ”procentaj” de peste 50%) îi puneau pe foarte mulți studenți de atunci în situația de a fi nevoiți să renunțe la studii.
La Cluj, scânteia revoltelor a pornit de la Facultățile de Drept și Matematică, unde existau cei mai mulți profesori care își făceau un titlu de glorie din căzutul pe bandă rulantă a studenților (ceea ce ducea automat la repetenție – la aceea vreme nu puteai să-ți promovezi anul dacă nu erai ”integralist”). Fără twitter, facebook, mess ori telefonie mobilă (singurul mod de comunicare fiind cabinele publice de telefonie, unde așteptai la coadă cu pumnii plini de monede, și mesajele lăsate prin baruri) greva s-a extins în centrul universitar clujean și în întreaga țară. Nici presa nu ne ajuta prea mult: ProTV doar ce se născuse, televiziunea și radioul public erau controlate direct de Guvern, iar cele mai mu