În România este permisă cultivarea doar a unei varietăţi de porumb modificat genetic, însă produse de acest tip sunt importate. În vreme ce organizaţiile de mediu se străduiesc să obţină interzicerea culturilor de organisme modificate genetic (OMG), miniştrii agriculturii din Uniunea Europeană (EU) discută lunea viitoarea despre acordarea unei libertăţi mai mari statelor membre în ceea ce priveşte aprobarea sau interzicerea OMG.

Chiar dacă legea impune etichetarea produselor modificate genetic din iunie 2006, cumpărătorii au puţine şanse de a găsi în magazine produse care să aibă etichete care să îi informeze că vor urma să consume organisme modificate genetic.

Introducerea în cultură în 1998 a unor varietăţi de soia modificată genetic a atras atenţia agricultorilor. Astfel, au fost cultivate 14 varietăţi de soia modificată genetic până în 2006. Dacă în 2004 au fost înfiinţate 5.523 de hectare cu soia modificată genetic, în 2006 numărul lor crescuse la 137.275,5 hectare.

După aderarea la Uniunea Europeană, în România a fost interzisă cultivarea organismelor modificate genetic. Însă, în 2007 a fost aprobată cultivarea porumbului modificat genetic MON810 la nivel european, creat de compania Monsanto, înainte de efectuarea unor studii de impact asupra mediului. Franţa (2008) şi Germania (2009) au interzis cultura MON810. Alături de ele se regăsesc Ungaria, Luxemburg, Grecia, Austria şi Polonia.

Studiile privind impactul OMG asupra organismului uman şi a ecosistemului sunt puţine şi se bazează pe date culese într-un interval redus de timp. Conform unor studii efectuate pe şoareci şi publicate de International Journal of Biological Sciences, porumbul MON810 afectează funcţiile hepatice şi renale. Cercetările au arătat că impactul negativ asupra rinichilor a fost mai mare în cazul masculilor decât în cel al femelelor. Acestea în