Am fost colegi la „Bălcescu” în clasa B primară

Într-o zi frumoasă, plină cu soare, imediat după ce s-a sunat de intrare am ajuns la clădirea a doua din curtea Gimnaziului „Nicolae Bălcescu” din Târgu-Mureş. Clasa I B condusă de profesoara Corina Muntean nici nu s-a aşezat bine în bănci, când la un semn, toţi erau din nou în picioare, rostind în cor salutul de bun venit. „Sunt profesoara Corina Muntean, am terminat Liceul pedagogic Mihai Eminescu în ’97, iar după absolvirea Facultăţii de Teologie am devenit profesoară de religie. În acest an şcolar mă aflu pentru prima oară în postura de învăţătoare”, a spus Corina Muntean, în loc de prezentare.

Copiii nerăbdători să apară şi ei precum colegii lor în ziar, mi-au povestit ce vor să devină când vor creşte mari. Dovadă că nu se lasă influenţaţi de ce ar putea vedea la televizor, Cristi, Călin, Bogdan se declară poliţişti, explicându-mi că „vor să apere oamenii de hoţii care le jefuiesc casele”. Petrică se gândeşte ca un om cu multe probleme pe cap, apoi se declară „forajist” adică să lucreze la foraje ca tati”, cu condiţia să se poată răzgândi, eventual. Diana va fi vânzătoare musai la Darina, pe când Roxana vrea să vândă torturi, o felie îmi promite şi mie de pe acum. Alexandru după şcoala de şofer vrea să urmeze şi şcoala de conductor de tren, Horaţiu vrea să devină bucătar. Ştie să facă „papară şi cartofi pai”. Sună promiţător! Doctoriţă, asistentă avocată, învăţătoare, frizeriţă sau coafeză se declară ei rând pe rând, dar nu lipsesc nici preferinţele mai ciudate. Iulian vrea să lucreze „la week-end la barieră, ca să deschid bariera la toţi” sau copilul, cu cel mai lung şir de prenume culminând în Aşer, care vrea să devină „patron de firme de piele, ca unchiul, care mai face din când în când câte o haină de piele!”, ori Adrian care a fost „cu trenul la buni în Moldova” şi de atunci se vrea mec