Ministrul mediului, Laszlo Borbely, a semnat o notă prin care interzice culturile modificate genetic. Ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, se opune însă vehement acestei iniţiative. Sursa: ARHIVA EVZSursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

1 /.

România ar putea intra, în această toamnă, în rândul statelor europene care promovează agricultura ecologică. Asta, în cazul în care executivul va adopta iniţiativa ministrului mediului, Laszlo Borbely, de a interzice, pentru o perioadă de cel puţin cinci ani, cultivarea plantelor modificate genetic.

Ideea naşte însă o dispută aprinsă în sânul guvernului, deoarece este respinsă din start de ministrul agriculturii Valeriu Tabără - un "fost colaborator" al companiei Monsanto, cel mai mare producător de organisme modificate genetic din lume.

"Măsura ar face ca România să ajungă codaşa Europei în ceea ce priveşte agricultura", şi-a argumentat Tabără poziţia, negând însă un eventual conflict de interese din perspectiva poziţiei pe care o ocupă acum şi a relaţiei pe care a avut-o cu producătorul american.

Borbely vrea noi studii pentru România

Având în vedere faptul că au mai rămas doar cinci luni până la culturile de primăvară, ministrul Laszlo Borbely le-a transmis oficialilor A gen ţiei Na ţio nale pentru Pro tecţia Mediului (ANPM) o notă prin care propune introducerea în dezbatere publică a "unui moratoriu privind cultivarea plantelor modificate genetic în România, pe o perioadă de cinci ani".

Motivul: nu ar exista destule date ştiinţifice care să arate cât de nocive sau cât de bune sunt aceste plante şi cum afectează ele mediul înconjurător. "Autorizarea de către Uniunea Europeană a porumbului modificat genetic (MON 810) s-a efectuat în 1998 fără a evalua riscurile pentru regiunile biogeografice specifice României. În momentul în care s-a derulat procedura de notifi