De la începutul anului, au fost aproape 20 de majorări de preţ la benzină şi motorină, de fiecare dată fiind invocate cotaţiile internaţionale, chiar dacă cererea internă scade constant. În tot acest context, de ce un român plăteşte mai mult decât un luxemburghez pe litrul de motorină, când salariul lui minim este de zece ori mai mic?
La mijlocul lunii septembrie, un litru de carburant din România reprezenta circa 90% din preţul mediu practicat la nivelul Uniunii Europene. În acelaşi timp, salariile minime ale românilor reprezintă cam 20% din media statelor membre.
Statisticile europene arată că de la începutul anului şi până în prezent, preţul în euro pe litrul de benzină a crescut cu 11,8%, România având a cincea creştere în ceea ce priveşte acest tip de carburant la nivelul celor 27 de state membre, mai mare decât cea înregistrată în ţări precum Austria, Spania, Germania, Italia sau Ungaria.
Motorina s-a scumpit şi ea cu 17,3% în euro, aceasta fiind la rândul ei a patra creştere din Europa, piaţa locală devansând state precum Bulgaria, Marea Britanie, Austria, Spania, Italia, Germania sau Ungaria.
Tot statisticile europene mai arată că în timp ce un român plăteşte un pic mai mult decât un luxemburghez pe un litru de motorină, salariul minim al acestuia este de zece ori mai mic.
Fără legături între venituri şi costuri
De fiecare dată, argumentele forte ale companiilor petroliere în favoarea scumpirilor sunt cotaţiile internaţionale sau evoluţia cursului de schimb al monedei locale faţă de dolar. Cât de corecte sunt însă acestea?
"Nu se poate face legătura între veniturile românilor şi costurile lor cu veniturile altor state europene şi costurile locuitorilor din aceste zone. Noi, cu veniturile pe care le avem, cumpărăm mai puţin din orice. Suntem mai sărăci, dar petrolul este o marfă internaţională şi trebuie s
