Bautzen (Germania) sau Birmingham (Anglia) ar putea fi surse de inspiraţie pentru regenerarea urbană a Clujului La sfârşitul campaniei „Scăpaţi Clujul de ruşine”, ziarul „Adevărul de Seară” trece în revistă câteva strategii de regenerare urbană care au dat roade în ţările avansate.

Multe dintre marile oraşe din Occident au sau au avut probleme unor areale ca Pata Rât, Valea Chintăului, strada Coastei, zona industrală şi altespaţii urbane urâte care acum strică imaginea Clujului. În cazul lor, lucrurile s-au rezolvat prin aplicarea unor strategii ample de regenerare urbană.

Experţii din vest sesizează, pe lângă lipsa gândirii strategice şi a planificării pe termen lung, că o mare problemă o reprezintă şi faptul că oraşele nu sunt tratate ca un întreg, unele zone fiind „discriminate”, după cum o spune Andrew Carter, consilier de strategie urbană şi director al Forumului Urbanistic Londonez, într-una din cărţile sale.

Părerea este împărtăşită şi de arhitectul Szabolcs Guttmann, şeful Ordinului Arhitecţilor din Trasilvania. „În ceea ce priveşte regenerarea urbană, strategiile sunt esenţiale. Pentru a reuşi să rezolvi problemele trebuie să planifici pe termen lung şi să te ţii de acel plan. Probabil că cele mai bune exemple în acest sens sunt oraşele din fosta RFG, estul Germaniei de astăzi, unde oraşele care sufereau de probleme ca multe altele din estul Europei au fost, practic, reabilitate în întregime”, spune Guttmann.

Exemple de regenerare urbană

În acest sens, un foarte bun exemplu de regenerare urbană îl reprezintă Bautzen, orăşel la câteva zeci de mii de locuitori, aflat la extremitatea estică a ţării. „Bautzen a avut o strategie care a fost dusă la bun sfârşit cap coadă. A beneficiat şi de un set de legi importante care au pus punct speculaţiilor imobiliare şi au sprijinit reabilitarea centrului vechi sau regenera