În aproape trei decenii, a organizat peste 300 de expoziţii care au fost admirate anual de peste 4.500 de persoane din ţară şi din străinătate.
Dragostea pentru artă a deprins-o de la mama sa, învăţătoare la şcoala din satul natal. Steliana Băltuţă a plecat în clasa a V-a la Iaşi să studieze artele plastice la Liceul „ Octav Băncilă“, după care a urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din capitala Moldovei.
După absolvire a devenit profesor la şcoala din localitatea Coşula, unde a predat artele timp de opt ani. Visul său a fost însă acela de a deveni muzeograf. Aşa că s-a înscris la Facultatea de Arte Plastice Bucureşti, unde a avut ocazia să studieze artele, istoria, dar şi tradiţiile populare.
În 1983, după absolvire, a început să lucreze la Muzeul de Etnografie Botoşani. „Mi-a venit uşor de la început să conduc această secţie. Provin dintr-o familie de ţărani care m-au crescut în spiritul tradiţiilor populare şi al valorilor. Am descoperit că etnografia este un domeniu fascinant“, a mărturisit Steliana Băltuţă. Prima expoziţie a organizat-o în anul 1986 în localitatea Mihăileni şi s-a bucurat de un adevărat succes. Au urmat alte 300 de expoziţii de-a lungul celor 27 de ani de carieră, vizitate anual de peste 4.500 de persoane atât din ţară, cât şi din străinătate.
A recompus lumea satului
Pasiunea pentru arta şi tradiţiile populare au făcut-o pe Steliana Băltuţă să bată judeţul în lung şi în lat în căutarea obiectelor etnografice reprezentative care să recompună lumea satului botoşănean a secolului XIX.
Costume populare, ceramică, obiecte de uz casnic, unelte meşteşugăreşti, ouă decorate, accesorii pentru obiceiurile de iarnă, dar şi piese din portul popular pentru ritualul de nuntă au devenit rând pe rând obiecte de patrimoniu şi şi-au găsit locul în Muzeul de Etnografie. „Fiecare ob