Preşedintele Filialei Bacău a Colegiului Psihologilor se luptă de 35 de ani, zi de zi, cu minţile oamenilor, cu neputinţele şi spaimele lor pentru a-i reda societăţii.

A realizat că vrea să devină psiholog încă de pe băncile liceului. Este un asiduu cititor de literatură şi asta, crede psihologul, l-a făcut să se îndrepte spre această meserie. Când era mic, citea tot ce-i pica în mână şi petrecea ore în şir la biblioteca din oraş, iar cu timpul a început să fie interesat de cărţile de factură psihologică.

Visa să devină psiholog în cadrul Poliţiei, însă în perioada comunistă nu exista acest post. La terminarea facultăţii, a fost repartizat în cadrul Spitalului Judeţean Bacău, la Centrul de Sănătate Mintală.

„Dacă pacientul nu colaborează, e în zadar“

„Erau doar şase astfel de centre în toată ţara, iar eu am făcut parte din prima generaţie de psihologi pe sănătate mintală. Îmi doream foarte mult să lucrez cu oamenii pentru că am o afecţiune faţă de ei. Abia când am ajuns în spital am început să învăţ meserie“, ne-a dezvăluit psihologul.

Spune că dragostea pentru semeni a moştenit-o de la mama sa şi crede că această calitate l-a ajutat foarte mult în carieră. Psihologul a întâlnit mii de cazuri. Pe unii a reuşit să-i ajute, pe alţii nu. A stat însă cu fiecare de vorbă şi a pătruns în mintea fiecăruia. A făcut acest lucru în speranţa că cel din faţa sa va pleca de la el mai încrezător, mai optimist şi mai plin de viaţă. A fost rămas însă tot timpul conştient de un lucru.

„Dacă pacientul nu vrea să colaboreze, tot efortul meu este în zadar. Creierul este o maşinărie foarte complexă. Experienţa mi-a demonstrat în timp că dacă un om îşi doreşte cu adevărat să moară, atunci exact asta se va întâmpla. Mintea umană poate genera astfel de lucruri“, ne-a dezvăluit medicul.

Ştie că o satisfacţie poate fi