Sute de elevi transferaţi la studii în străinătate odată cu serviciul părinţilor se întorc anual în ţară, unde trebuie să-şi termine şcoala. Elevii trebuie să treacă pragul echivalărilor pentru că sistemul de învăţământ din afară este diferit de cel românesc.

Maria Aparaschivei are 15 ani şi tocmai s-a transferat de la o şcoală din Toronto (Canada), unde a stat cinci ani, la Colegiul Naţional „Sfântul Sava" din Bucureşti. Ea a plecat din ţară imediat după terminarea claselor primare, după ce mama ei, diplomat de profesie, a fost detaşată pe continentul american. „Acolo am fost înmatriculată direct în clasa a VI-a. Nu am dat nicio diferenţă, se ştia că şcoala de aici e mult mai grea", povesteşte Maria. Eleva spune că începutul a fost dificil din cauză că totul era predat în engleză, limbă pe care nu o cunoştea deloc. „Am învaţat din mers. M-au ajutat şi colegii, la început ne-am înţeles prin semne şi desene", spune Maria.

Adolescenta are mult de recuperat, deşi a fost integrată în clasa a X-a, aşa cum a dorit: „Trebuie să dau diferenţe la limba română - clasele V-IX, pentru că nu ştiu gramatică deloc - şi la istoria României. Trebuie să învăţ în două luni, apoi voi da un test. Dacă nu-l trec, voi sta un an acasă, dar sper să nu fie cazul".

Şcoala a început doar de două săptămâni şi Maria şi-a dat seama că există diferenţe mari între cele două sisteme de învăţare. „Acolo, profesorii sunt mai drăguţi, copiii mai relaxaţi, se face mai multă practică şi manualele sunt mult mai uşor de citit, cu explicaţii pe înţelesul tuturor. Aici, profesorii sunt mai stricţi şi în şcoală e o altă atmosferă. În plus, manualele mi se par destul de grele, lucrurile simple sunt explicate într-un mod în care să nu le poţi înţelege", povesteşte adolescenta. Ea spune că vrea ca ultima clasă de liceu să o facă tot în străinătate, unde intenţionează să urmeze şi cursurile unei f