Mulţi pacienţi în vârstă sunt obligaţi, la un moment dat, să treacă prin experienţa unei intervenţii chirurgicale ce presupune înlocuirea unei articulaţii deteriorate de un proces patologic oarecare (artroză, infecţie, tumoră ec.) cu una artificială, numită (endo)proteză.
Procedura poartă numele de artroplastie endoprotetică, spune medicul Sebastian Diaconescu, specialist recuperare medicală în cadrul Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din Bucureşti.
"Deşi indicaţiile pentru proteza de şold sunt multiple, ne vom focaliza pe artroplastia în coxartroză, abordarea terapeutică putând fi însă extrapolată la toate indicaţiile protezei", spune medicul.
EVITAŢI MERSUL DE RĂŢOI
După artroplastie, este esenţial ca pacientul să continue să folosească un baston până când nu va mai şchiopăta. Aceasta ajută la prevenirea dezvoltării mersului Trendelenburg (mers de răţoi), care va fi dificil de eliminat mai târziu. "În general, când un pacient se ridică de pe scaun şi începe să meargă, uitând de baston, acesta este un indicator că se poate renunţa la baston. Totuşi, pentru a prelungi longevitatea implantului, folosirea pe termen lung a bastonului în mâna controlaterală (opusă piciorului afectat) implantului este recomandată. Protocoalele de recuperare după artroplastia de şold sunt general valabile, însă trebuie individualizate pentru fiecare pacient", mai afirmă specialistul în recuperare.
PRECAUŢII OBLIGATORII
Precauţiile postoperatorii pentru pacienţi după artroplastia cu proteză totală de şold sunt:
- pentru prevenirea dislocării protezei: să nu se aplece prea mult (mai mult de 90 grade între trunchi şi membrele inferioare) atunci când pacientul stă în picioare sau când vrea să se ridice de pe scaun, să nu stea pe un scaun de toaletă (sau fotoliu/canapea) cu înălţime joasă, să nu stea
