47% dintre români consideră comunismul o idee bună, dar prost aplicată, iar alţi 14%, o idee bună şi bine aplicată. Doar 27% văd în comunism o idee greşită. Din răspunsurile la întrebări, se poate observa că există o evaluare preponderent pozitivă a perioadei de dinainte de 1989 şi a comunismului ca atare. 49% afirmă că era mai bine înainte, 14% cred că în prezent este la fel, iar 23% spun că era mai rău înainte.

Motivele enunţate ale nostalgiei sunt: oamenii aveau locuri de muncă (62%), traiul era decent (26%), toţi oamenii aveau locuinţă (19%), exista siguranţa zilei de mâine (12%), precum şi siguranţă publică (11%). Ceva mai puţini spun că existau salarii bune, învăţământ gratuit de calitate, disciplină, egalitate, dezvoltare economică suficientă funcţionării României, că nu exista corupţie, sistemul medical era bun, leul stabil şi altele. Cei care evaluează negativ perioada pre-1989 se gândesc la lipsa libertăţii (69%), a alimentelor şi utilităţilor publice (47%), a informaţiilor (11%), la dictatură, torturi/crime, la faptul că predominau nonvalorile, lipsa încrederii, favoritismul şi clientelismul şi că epoca se indentifica cu N. Ceauşescu.

Concluziile Raportului Final al Comisiei Tismăneanu sunt împărtăşite doar parţial de populaţie. 42% dintre cei care oferă un răspuns admit că regimul comunist a fost „ilegitim“ (31% nu sunt de acord, iar 27% nu ştiu sau nu răspund), în timp ce doar 37% conced că acelaşi regim a fost şi criminal (41% spun că nu, iar 22% nu ştiu sau nu răspund). Este de remarcat ponderea mare a nonrăspunsurilor.

Gh. Gheorghiu-Dej şi N. Ceauşescu au imagini amestecate, cei mai mulţi dintre români considerând că au făcut şi bine, şi rău României (29% în cazul primului, 46% la cel de-al doilea). Evaluarea exclusiv pozitivă ajunge la 21% în cazul lui Dej şi 25% în cazul lui Ceauşescu. Proporţia celor care declară că au avut de s