Creditul guvernamental total, contractat sub diverse forme de Guvern şi de administraţiile locale de pe piaţa locală, a scăzut în august cu aproape 1% faţă de iulie, fiind pentru a doua oară când înregistrează o scădere lunară anul acesta, prima fiind în iunie.

Viteza anuală de creştere a soldului împrumuturilor luate de stat de la băncile locale a încetinit la 21,9%, faţă de aproape 43% în iunie, respectiv 22,2% în iulie.

La sfârşitul lunii august, creditul guvernamental a ajuns la 54,5 mld. lei (12,8 mld. euro), nivel mai mult decât triplu faţă de sfârşitul lui 2008.

Încă de la începutul lui 2009, de când Guvernul şi BNR au început să admită că şi în România este criză şi recesiune, autorităţile au tot vorbit despre perspectiva diminuării prezenţei statului ca un burete uriaş pe piaţa bancară astfel încât să rămână mai multe lichidităţi pentru creditarea sectorului privat.

Chiar şi acordul cu FMI şi UE de 20 mld. euro a fost prezentat drept o soluţie care să conducă în cele din urmă la eliberarea de resurse pe care băncile să le orienteze spre credite destinate companiilor şi persoanelor fizice.

În pofida declaraţiilor succesive, creditul guvernamental nu a făcut decât să crească în salturi spectaculoase de la un trimestru la altul şi chiar de la o lună la alta.Emisiuni de titluri de stat, credite luate de ministere sau de primării, obligaţiuni emise de municipalităţi, toate s-au umflat până la un total de peste 50 de miliarde de lei la sfârşitul lunii martie 2010. În decembrie 2007 creditul guvernamental nu depăşea 10 mld. lei.

S-a ajuns astfel la situaţia în care creditul privat să scadă de la o lună la alta, în timp ce creditul luat de stat a continuat să urce.

La sfârşitul lunii august, creditul guvernamental înregistra o creştere anuală de 21,9%, în timp ce creditul privat de-abia consemna un plus de 4,5%, adică o scăder